“Buongiorno, principessa!”. Asta este replica care îţi
rămâne în cap de fiecare dată când vezi “La Vita e Bella”, filmul lui Roberto
Benigni despre Italia celui de-al Doilea Război Mondial. Mai exact, despre un
ospătar Italian care se îndrăgosteşte de o profesoară din înalta societate, cu
care se căsătoreşte şi face un copil. Însă ospătarul este evreu, la fel cum
este şi unchiul său, iar în perioada 1939-1945, niciun astfel de om nu era în
siguranţă.
Guido Orefice şi fiul său, Giosue, sunt luaţi de nazişti şi
duşi în lagărul de concentrare, însă abia aici începe povestea curajului lui
Guido. Pentru a salva inocenţa fiului său, Guido inventează povestea unui joc
în lagăr, premiul întâi fiind chiar jucăria preferată a fiului său: un tanc!
Scopul jocului? Să aduni 1000 de puncte. Şi, pentru că viaţa în lagăr nu e
roză, punctele se adună, conform poveştii, respectând regulile: fără să fie
cerute gustări, fără gălăgie, stat ascuns.
Totul în timp ce Guido este pus la muncă silnică, precum
ceilalţi bărbaţi din lagăr. Doar că povestea nu este simplă, mai ales după ce
toţi copiii din lagăr dispar, iar câţiva bărbaţi îi povestesc copilului ororile
la care sunt supuşi cei care merg la camera de gazare.
Dar mai multe veţi vedea în film, pentru că este mult prea
bun pentru a fi divulgat cu totul. Vă veţi întâlni în film şi cu o bună porţie
de râs, deoarece începutul este mai mult de comedie decât de dramă.
Veţi vedea
cum a reuşit Guido, umilul ospătar, să o cucerească pe Dora, iubita unui înalt
funcţionar Italian, veţi vedea replici şi momente care vă vor face să râdeţi cu
gura până la urechi.
Dar cel mai important este că veţi vedea o poveste despre
curaj, până la final. Despre ce înseamnă să lupţi pentru a păstra inocenţa unui
copil pe care războiul nu a reuşit să îl atingă. Finalul vă va emoţiona, vă va
face să plângeţi, poate, dar cu siguranţă vă va face să mai vreţi să vedeţi
filmul o dată!
Filmul a fost un succes de critică și financiar, Benigni
câștigând Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1999, precum și premiile
Oscar pentru Cea mai bună coloană sonoră și Cel mai bun film străin.
e tare greu să vezi filmul ăsta a doua oară!
RăspundețiȘtergere